Decizii de viata...ratiune si simtire

In fiecare zi luam diferite decizii  care au un impact mai mare sau mai mic asupra vietii noastre.
Viata presupune decizii mai mult sau mai putin constiente de foarte multe ori intro zi, saptamana, luna, an...pe unele dintre ele nici macar nu le mai percem ca fiind decizii, au devenit automatisme...

Ce facem insa atunci cand avem de luat decizii importante, care la un moment dat pot fi ireversibile? Cat de repede putem lua o deciziei si mai ales, cum putem avea certitudinea ca am luat cea mai buna decizie?! Ce sau cine poate garanta ca o decizie luata este Buna sau Rea?! Sau ca o decizie luata acum poate parea la fel de adecvata si peste o perioada de timp?

Cred ca rapsunsul este  Nimic si Nimeni, tocmai pentru ca nu exista Bine si Rau, ci exista doar Este. Binele si Raul sunt doar perceptiile noastre raportate la diferite experiente, judecati de valoare ale noastre sau ale celorlalti! Daca lucrurile stau astfel, atunci de ce ne framantam?! Orice decizie ai lua, nu va fi Buna sau Rea, ci doar va fi!

Cred ca dupa framantari interioare, analize si calcule mai mult sau mai putin exacte, dupa nopti nedormite, este important sa iei o pauza, sa te detasezi de problema si sa lasi viata sa curga...sa fie, sa se manifeste! Cand te astepti mai putin, vine ideea salvatoare!
Insa, important este sa te defocusezi, sa reusesti sa te relaxezi, sa ai rabdare, sa astepti. Inconstientul va procesa in continuare informatiile, fara insa ca partea constienta din tine sa mai participe, sa mai consume energie.
In aceasta perioada este important sa iti asculti Sufletul, sa fii cu tine, sa te apleci asupra ta, asupra interiorului tau...si atunci raspunsul nu va intarzia sa apara!
Atunci te vei cunoaste pe tine insuti asa CUM ESTI, iar deciziei ii vei da voie SA FIE!

Cand durerea este izbavitoare...

"Suferinta nu este un rau, este consecinta si aproape intotdeauna leacul raului" - Eliphas Levis

M-am tot lovit zilele acestea de cuvantul karma, precum si de ipoteza conform careia am venit in aceasta viata pentru a ne rezolva karma si pentru a ne trata rani sau a indeplini misiuni mai vechi din existentele noastre anterioare.
Chiar ma intrebam uneori de ce anumite persoane au o viata atat de dificila, presarata cu atat de multe suferite?! Chiar si eu ma intrebam uneori de-a lungul existentei mele de ce trebuie sa sufar uneori? De ce eu, de ce atunci?!
Am observat insa pe parcurs ca fiecare suferinta pe care o aveam de indurat se transforma intro batalie castigata si ca intotdeauna, o durere sau o suferinta venea tocmai pentru a-mi arata ca exista anumite probleme legate de subiectul respectiv.
Corelat cu aceasta tema a suferintei, am citit undeva o comparatie foarte interesanta... Spunea ca durerea sufleteasca poate fi comparata cu o durere fizica, cum ca daca nu am simti durerea atunci cand ne intepam intrun obiect ascutit, cum am putea sti oare ca am fost raniti si cum am trata rana respectiva? Oare nu s-ar infecta si ne-ar face si mai mult rau?!
Tot asa se intampla si cu suferinta afectiva - ne da de stire ca exista niste conflicte nerezolvate legate de acel aspect al vietii noastre. Si, ce credeti ca se va intampla daca vom ignora problema respectiva?! Se va croniciza cu siguranta si va aparea in viata noastra din cand in cand in speranta ca la un moment dat ne vom ocupa si de ea. Mai este o metafora legata de acest subiect care mie imi place foarte mult - "probleme vechi cu fete noi"...
Si, pentru ca lucrurile sa fie si mai clare, va voi oferi un scurt exemplu: Ti se pare ca seful tau sau poate ca si colegii nu te respecta suficient de mult si acest lucru iti provoaca multa suferinta. Primul gand, este fireste sa dai vina pe ceilalti, sa crezi ca au ceva cu tine. Insa, culmea este ca nici partenerul de viata nu te respecta foarte mult, nu tine seama de parerile tale si lumea ti se pare ca este nedreapta - Oare ce au toti oameni acestia cu tine?! Doar nu le-ai facut nimic rau, iar ei te fac sa suferi...
Daca astfel de lucruri se intampla si in viata ta, din pacate nu ceilalti au o problema, ci chiar tu! Stiu ca este dureros sa te confrunti cu adevarul, stiu ca suferi, insa in cazul acesta suferinta poate fi izbavitoare prin faptul ca incearca sa iti dea de inteles ca exista anumite probleme legate de iubirea si respectul TAU fata de TINE...
Atunci cand simti ca te doare un anumit subiect, sau anumite atitudini te ranesc mai mult decat ar fi cazul, este momentul sa te intrebi ce anume vrea sa iti semnalizeze durerea?! Ce te doare de fapt si cum poti sa te confrunti cu realitatea. Acceptarea si constientizarea faptului ca ai inca niste conflicte nerezolvate in anumite sfere, poate fi primul pas in tratarea acelei zone sensibile.

Uneori iti trebuie curaj sa accepti unele adevaruri despre tine si viata ta, uneori poate fi dureros sa te confrunti cu aceste necunoscute, insa iti garantez ca nimic nu se compara cu eliberarea resimtita ulterior, ca va creste mult confortul tau psihic si ca, data viitoare cand ti se va semnala o alta problema nerezolvata, vei fi mult mai pregatit sa o privesti in fata...
Asadar, va doresc sa aveti curaj sa va aplecati asupra durerilor care apar, sa le abordati direct si sa le rezolvati asa cum stiti voi mai bine...

Inchei si aceasta scriere cu un alt citat, de data aceasta din Nhat Hanh: "Oamenii nu stiu sa renunte la suferinta, de teama necunoscutului prefera suferinta, care le este deja familiara".

Momentul balantei...

Pentru mine sarbatorile de iarna au miros de zapada, de scortisoara, vin fiert si cozonaci aburinzi...au miros de mister, de asteptare, de bucurie si de reintalnire cu momente magice din copilarie...
Mai au de asemenea insemnatatea sperantei, a noului, a nasterii sau renasterii...nu degeaba s-a nascut Iisus Hristos, ci pentru a instaura o noua lege...legea iubirii...o noua ordine...a gandului curat, a gandului deschis, aducator de pace in suflet...pentru a ne readuce Speranta...

In perioada aceasta ne pregatim pentru trecerea dintre ani...de cele mai multe ori ne pregatim cu haine noi, cu podoabe stralucitoare, cu mancaruri din belsug si bauturi fine...
Unde a ramas insa pregatirea spiritului pentru noul an? V-ati facut balanta pentru anul ce se pregateste sa mearga mai departe?! Acum, cand clepsidra masoara timpul cu repeziciune, nu va mai ramane vreme decat pentru a va opri asupra lucrurilor care au fost, dar mai ales asupra celor care vor veni...

Va propun cateva teme de gandire pe care este bine sa le abordati in perioada aceasta de cumpana intre ani si va mai propun sa va stabiliti obiective clare pentru anul care se pregateste sa isi faca somptuos aparitia...
- ganditi-va la viata voastra spirituala, la relatia pe care ati avut-o anul acesta cu Divinul, la cat de apropiati v-ati simtit de Divinitate, cat de mult i-ati simtit apropierea, minunea, miracolele?
- dar cu Natura?! Cum ati ajutat-o sa isi pastreze echilibrul? Ati reciclat, ati strans gunoiul in urma voastra, ati multumit Raului pentru ca v-a potolit setea in drumetii, sau Copacului pentru ca v-a mangaiat cu umbra sa?! Dar Norilor si Ploii pentru ca au ajutat Pamantul sa rodeasca...?!
- analizati relatia cu parintii vostri pamanteni; este intalnirea dintre voi asa cum va doriti? Comunicati liber cu ei, sau preferati sa nu va vorbiti?
- dar relatia voastra de cuplu, in ce stadiu al evolutiei se afla? V-ati mai armonizat anul acesta? Ati reusit sa mai depasiti anumite obstacole care va faceau sa va simtiti "departe" uneori?! Stiti in ce directie va indreptati sau continuati din inertie?!
- daca sunteti parinti, ganditi-va cum le-ati fost alaturi fiilor si fiicelor voastre, ce teme importante pentru viata ati abordat cu ei/ele, cum i-ati ajutat sa creasca, sa se dezvolte, sa evolueze?!
- si prietenii vostri, ce momente importante ati impartasit cu ei? De cate ori ati ras sau ati plans de fericire impreuna? Cum le-ati fost alaturi in momentele de cumpana si cat de aproape i-ati simtit cand a fost cazul?! Hmm...nu aveti prieteni?! Atunci poate ca este cazul sa vedeti cum de ati ajuns in aceasta situatie, unde va puteti asuma responsabilitatea?
- dar locul de munca unde petreceti cel mai mult timp din viata, cat de satisfacator este? Aveti sentimentul ca este locul vostru acolo sau este doar o modalitate de a va castiga existenta?!
- si, in cele din urma acorda-ti timp pentru Tine, pentru relatia cu fiinta ta: trup, spirit, minte...Asculta-te si vezi care parte din tine este in echilibru si unde crezi ca ai mai putea lucra? Ce mesaje ti-a transmis trupul tau, iar mintea ta de ce exercitii mai are nevoie pentru a functiona cat mai aproape de potentialul sau?! Dar sufletul tau...el cat de des a fost ranit si ce ai facut cu ranile acelea, le-ai ingrijit, le-ai pansat, sau le-ai tratat cu indiferenta?! Stii ca orice rana netratata corespunzator se va redeschide pana cand vei reusi sa ii gasesti remediul potrivit! Fii un doctor bun pentru sufletul tau...

Dupa ce vei fi analizat toate aceste aspecte din existenta ta si dupa ce vei fi vazut care sunt zonele asupra carora va trebui sa te apleci mai mult in anul ce va sa vina, fa-ti un plan de actiune! Este demonstrat faptul ca, atunci cand iti propui un obiectiv clar, tot Universul va conlucra (alaturi de tine, fireste) la indeplinirea dorintei tale!
Acestea sunt doar o parte dintre temele ce pot fi abordate in momentul acesta; poate ca pentru tine alte teme tin capul de afis si as fi foarte incantat sa aflu tu ce teme crezi ca r trebui abordate in plus?! Peste ce am trecut cu vedere?!

Asadar, aseaza-te la masa de lucru, ia-ti o foaie de hartie pe care o vei imparti in doua zone egale si pe o parte analizeaza anul ce se pregateste sa ne paraseasca, iar pe cealalta noteaza-ti obiectivele pentru 2010! Vizualizeaza-te realizand obiectivele propuse, fii uimit de cat de aproape esti de atingerea telurilor tale! Apoi, aseaza Lista ta de dorinte intrun loc special de unde sa o mai  poti accesa pe parcursul anului pentru a vedea cate dintre obiective ai atins si unde iti este mai greu sa lucrezi...insista si vei reusi!

Nu uita sa multumesti la final Divinitatii pentru tot ceea ce ti-a oferit anul acesta (momente bune sau mai putin bune) si de asemenea, pentru tot ceea ce iti va darui anul viitor!

Mie nu imi ramane decat sa va urez Un An Nou faurit din visuri implinite!
Cu dragoste de oameni,
Psih. Raluca Cristea

Acceptarea aproapelui

In urma cu ceva timp discutam cu o prietena, psiholog si ea de profesie despre relatia unui cuplu aflat in dificultate...Imi amintesc si acum cat de stupefiata am fost sa aud de la sotul clientei ca el "incerca de 30 de ani sa o schimbe pe sotia sa...", ca "si-a dat seama inca din primul an de casatorie ca nu este ceea ce el cauta (avea si inca are un prototip al femeii ideale)" si ca in tot acest timp a obosit sa mai depuna eforturi in incercarea de a o schimba...Barbatul traia o reala drama pentru ca sotia sa nu ii indeplinea fantasma feminina.

Am ales sa incep cu acest exemplu pentru ca m-a marcat atat ca si om, dar si ca terapeut. Atunci am constientizat cat de important este sa il accepti pe cel de langa tine, sa ii dai sansa sa se manifeste asa cum este el. Sa fii curios sa aflii cum este el, cine este, ce dorinte ascunse are, cum vede viata si ce vrea sa faca in aceasta viata...
Cred ca aceasta acceptare este foarte importanta inca din copilarie, din perioada gradinitei si a scolii. Exista studii conform carora, copii acceptati de catre parintii lor, crescuti intro atmosfera de "acceptare democratica" se vor dezvolta mult mai armonios decat cei ai caror parinti au o atitudine de "respingere activa", in incercarea de a-si incadra copilul in patul lui Procust (apud. Carl Rogers "On becoming a person").

 Va intrebati probabil cum am sarit de la relatia de cuplu la copiii...Incep sa cred ca fiecare intalnire a noastra cu persoane care nu ne accepta asa cum suntem noi de fapt ne va ingradi, ne va pune semne de intrebare legate de propria noastra identitate...si de asemenea, fiecare persoana neacceptata de catre noi asa cum este ea, va fi putin mutilata de dorintele noastre (care nu ii apartin!!!).
Sa va dau un mic exemplu: Ea isi doreste foarte mult un sot intreprinzator, activ, carierist, insa se casatoreste cu un tip mai comod, mai lent pentru care este mult mai important confortul unui camin modest. Ea spera ca ca el se va schimba in timp, insa el nu o face. El se simte presat si adora sa se vada cu mama sa (care il accepta asa cum este), iar ea este nefericita pentru ca el...nu, nu s-a schimbat! Va regasiti cumva in prototip?!

Asadar, intrebati-va daca il cunoasteti cu adevarat pe cel de langa voi, il acceptati, il iubiti pentru ceea ce este, sau pentru ceea ce sperati ca va deveni?! I-ati descoperit toate calitatile, sau sunteti inca orbit de furie ca se incapataneaza sa nu se schimbe?!
Sa va mai spun un secret: Nimeni nu se va schimba niciodata pentru altcineva, mai ales daca nu se simte in primul rand acceptat si iubit pentru ceea ce este el in prezent!

Acceptati-ii pe cei de langa voi neconditionat, iubiti-i pentru ceea ce sunt, ajutati-i sa creasca daca au nevoie, si...o sa vedeti ce surprize puteti descoperi! Fiti curiosi...

Cu dragoste de oameni,
Psih. Raluca Cristea

Despre relatii...

Astazi am primit pe adresa de e-mail acest mesaj despre relatii de la buna mea prietena...Mi s-a parut un mesaj foarte frumos si m-am gandit sa il impartasesc cu voi. Cred ca fiecaruia dintre voi i s-a intamplat cel putin o data in viata sa piarda o persona foarte draga si sa sufere pentru aceasta pierdere...Randurile de mai jos pot fi o maniera de a vedea lucrurile, iar daca aceasta este o maniera care iti aduce pace interioara si impacare cu trecutul, nici nu mai conteza daca cele de mai jos sunt adevarate sau nu...

Lectura placuta...

Oamenii intra in viata ta pentru un motiv, sezon sau o viata.

Cand o sa stii care este, o sa stii ce sa faci pentru acea persoana...

Cand cineva intra in viata ta pentru un MOTIV, este pentru a indeplini o nevoie pe care ai exprimat-o.

Au intrat pentru a te asista in momentele dificile, sa te indrume si sa-ti acorde suport, sa te ajute fizic, emotional sau spiritual.

Pot parea ca fiind trimisi de Dumnezeu si chiar sunt.

Sunt acolo pentru motivul pentru care tu ai nevoie sa fie.

Apoi, fara vreo greseala din partea ta sau intr-un moment inoportun, aceasta persoana va spune sau face ceva pentru a aduce aceasta relatie la sfarsit.

Cateodata ei mor. Cateodata doar se indeparteaza.

Cateodata isi fac de cap si te forteaza pe tine sa adopti o pozitie.

Ceea ce trebuie sa realizam este ca nevoia noastra a fost satisfacuta, dorinta noastra indeplinita, munca lor terminata.

Rugaciunii tale i s-a raspuns si acum este timpul sa mergi mai departe.

Unii oameni intra in viata ta pentru un SEZON, fiindca a venit randul tau sa impartasesti, sa cresti sau sa inveti.

Ei iti aduc o experienta de pace sau te fac sa razi.

Ei te pot invata ceva ce nu ai mai facut.

Ei iti pot da de obicei o cantitate incredibila de bucurie.

Crede, este real. Insa doar pentru un sezon.

Relatiile de o VIATA te invata lectii pentru o viata, lucruri pe care trebuie sa construiesti pentru a avea o fundatie solida emotionala.

Treaba ta este sa accepti lectia, sa iubesti acea persoana si sa pui ceea ce ai invatat in practica in toate celelalte relatii si aspecte ale vietii tale.

Se spune ca dragostea este oarba, dar prietenia este clarvazatoare...

Cu dragoste de oameni,
Psih. Raluca Cristea 

SA GANDIM POZITIV!

“Credinta noastra in victorie, la inceputul unei activitati este unicul lucru care ne garanteaza succesul” – William James




Revin astazi cu forte proaspete si ganduri senine sa va impartasesc si voua un mod de gandire care pe mine m-a ajutat de multe ori in experientele mele de viata - GANDIREA POZITIVA.
Stiu ca auziti adesea spunandu-vi-se atunci cand aveti ceva probleme: Trebuie sa gandesti pozitiv. Da, dar cum? va intrebati voi in acele momente in care sunteti coplesiti de problemele care va apasa.
Ei bine, da, nu e usor sa depui eforturi sa gandesti diferit dupa ce pentru mult timp poate ai fost obisnuit sa vezi numai partea goala a paharului, sa te lasi coplesit de sentimente negative, de teama ca nu vei reusi, de anticiparea a diferite esecuri.

Te intreb ceva: Te-a ajutat in vreun fel pana acum sa anticipezi esecuri? Sincera sa fiu, ma indoiesc, asa ca te invit sa practici voluntar cateva metode de gandire pozitiva care pe mine m-au ajutat.


1. Cand incepeti o activitate (de ex. Invatati pentru un examen dificil) vizualizati un final fericit, succesul. Pe mine m-a ajutat sa vizualizez ca merg la facultate sa vad rezultatele de la examenul de admitere si ca ma aflam in lista admisilor, primele locuri. In fiecare seara inainte sa adorm, vizualizam aceasta imagine si imi imaginam ca fiecare treapta urcata reprezinta mai multe cunostinte asimilate. Daca a fost eficient? Ei bine, DA…

2. Dimineata, inainte sa va ridicati din pat, mai ramaneti cateva secunde si umpleti-va mintea, in mod constient cu ganduri fericite. Vizualizati fiecare experinta fericita pe care doriti sa o traiti in ziua respectiva. Savurati bucuria care se degaja...

3. In timp ce va imbracati repetati mesaje precum:

- Incepe o zi minunata, ma voi bucura de fiecare clipa si voi fi fericit (a)
- Cred ca pot rezolva cu succes toate sarcinile de astazi
- Sunt in forma din punct de vedere fizic, mental, emotional
- Sunt recunoscator pentru tot ce am trait, pentru ceea ce traiesc si pentru ceea ce voi trai
- Lucrurile merg bine, viata e frumoasa, aleg fericirea

4. Cel putin o data in fiecare zi faceti exercitii de seninatate. Vizualizati o imagine care va ajuta sa va destindeti; poate fi un varf de munte semet, o vale ascunsa in ceata, o plaja linistita si delfini ce se joaca in larg, briza marii si vantul care se joaca in parul tau, susurul uni izvor de munte si pastravii care inoata…

5. In drum spre casa concentrati-va pe imaginile frumoase pe care le intalniti: o frunza desprinsa dintr-un ram ce vi se asterne in chip de covor la picioare, o castana pe trotuar, surasul unui copil sau un cuplu de indragostiti ce se tin strans de mana…

6. Iar seara, inainte de a adormi, multumiti Divinitatii pentru toate experientele daruite in ziua aceea.


Inchei acest articol cu speranta ca veti incerca si voi (daca nu o faceti deja) sa ganditi pozitiv si astept exemple din experienta voastra cand gandirea pozitiva v-a jutat sa depasiti situatii dificile.

Haideti sa ii incurajam si pe cei care nu au facut-o inca! Merita sa fim prezenti in viata noastra si, amintiti-va acest citat:

“Omul are tendinta marcata de a deveni exact ceea ce isi inchipuie ca va fi”.

Ce este si ce nu este psihoterapia...

Ce este psihoterapia?
M-am gandit mult timp cum sa explic in termeni usor de inteles ce este psihoterapia. Asta si pentru ca este posibil sa fi auzit acest termen in situatii mai putin potrivite, sau sa va fi facut deja o idee preconceputa despre ceea ce inseamna psihoterapia, cui i se adreseaza sau cine o poate practica.
Psihoterapia este o relatie interpersonala utilizata de catre un psihoterapeut pentru a ajuta un client/pacient sa depaseasca problemele cu care se confrunta. Acesta relatie are ca scop creşterea individului, sustinerea acestuia si insotirea sa in incercarea de a-si rezolva problemele existentiale.
Fiecare dintre noi a traversat o perioada mai dificila in viata sa in care a simit ca nu mai poate face fata, ca sentimentele de tristete sau deznadejde ne coplesesc, ca viata ni se pare nedreapta si ca nu ne putem adapta schimbarilor ce au survenit la un moment dat (despartire, pierdere, doliu).
Psihoterapeutul il poate insoti pe client in ameliorarea starilor de rau, in gasirea raspunsurilor adecvate pentru anumite intrebari, in identificarea solutiilor optime la un moment dat, in identificarea resurselor neaccesate sau in cresterea idependentei, optimizarea comportamentului.
In cadrul sedintelor de psihoterapie se folosesc o serie de tehnici bazate pe dialog, comunicare, schimbare comportamentala şi care sunt menite să îmbunătăţească sănătatea mintală a unui client sau pacient, sau sa îmbunătăţeasca relaţiile de grup (cum ar fi întro familie sau intrun cuplu). De asemenea, aceste tehinci il pot ajuta pe client sa gaseasca solutii mai bune de viata, sa isi optimizeze comportamentul, sa identifice si alte alternative decat cele autoblocante si in mod special sa isi restructureze si sa optimizeze propria structura de personalitate, astfel incat sa se poata raporta la experientele personale intrun mod matur si adaptativ.

La ce sa te astepti si la ce sa nu te astepti de la psihoterapie?

Exista inca ideea preconceputa conform careia psihoterapeutul iti rezolva problemele si ca daca ai apelat la unul de prestigiu problema este ca si rezolvata.
Din pacate lucrurile nu stau chiar asa…
Doar tu iti poti rezolva problemele, psihoterapeutul doar te insoteste, te ghideaza, iti pune intrebarile potrivite care te vor ajuta sa gasesti raspunsuri in tine, in viata ta, in fiinta ta…Da, raspunsurile le vei gasi tu, pentru ca esti capabil sa faci asta, doar ca uneori nu stii (inca) lucrul acesta.
Psihoterapeutul nu da sfaturi, el te ghideaza. Nu ofera solutii problemelor tale pentru ca tu esti expertul in viata ta , tu iti cunosti cel mai bine resursele, limitele, nevoile.
Experienta psihoterapiei nu este intotdeauna placuta, ci poate fi dureroasa. De ce? Pentru ca adesea te vei confrunta cu experiente dificile din viata ta, va trebui sa fii sincer cu tine chiar si atunci cand iti va placea mai putin, vei fi nevoit sa te desparti de unele ganduri, compoartamente, atitudini care te-au facut sa suferi pana de curand…si orice despartire este grea.

De ce nu iti ofera psihoterapeutul raspunsuri, de ce nu iti da sfaturi, de ce nu iti rezolva problemele?
- Pentru ca are incredere in tine ca poti face aceste lucruri singur;
- Pentru ca te ajuta sa iti dezvolti independenta;
- Pentru ca este important sa constientizezi cat de abil esti in rezolvarea propriilor probleme si pentru ca pe viitor sa te poti descurca singur, fara ajutor; stiti cu toti ca este mult mai bine sa inveti un om sa pescuiasca decat sa ii oferi peste;
- Pentru ca este important sa te dezvolti si sa cresti…

Asadar, este foarte important sa iti asumi responsabilitatea si sa te implici in procesul psihoterapiei  chiar daca va fi greu si anevoios…rezultatele vor fi pe masura implicarii tale.